A sosit şi iarna… Bătrînul Cronos întoarce agale
ultimele file ale anului 2011. Cu paşi grăbiţi se apropie sărbătorile de iarnă,
cele mai frumoase şi mai memorabile pentru fiecare. E sfîrşit de an
calendaristic şi fiecare dintre noi, fără ca să vrem, încercăm să facem un
bilanţ al succeselor şi insucceselor anului. În dependenţă de atingerea
obiectivelor pe care ni le-am stabilit la începutul anului, facem unele
totaluri … spre a ne stabili sarcini noi.
Sărbătorile de iarnă sunt cele mai vesele, cele
mai luminoase – cu miros de răşină de brad şi aromă de portocale. Sărbători pe
care le simţim cu toată fiinţa noastră şi la care participă toate simţurile: le
vedem prin sclipirea bradului împodobit, prin costumele de carnaval multicolore;
le auzim prin colinde, urături, clinchete zglobii de clopoţei; le mirosim prin
prezenţa dulciurilor şi a neînlocuitelor clementine şi portocale; le simţim
prin atmosfera caldă de familie şi foşnetul ambalajelor de ciocolată.
Aşteptăm de sărbători revederea cu persoanele
dragi sufletului: părinţi (dacă suntem departe de ei, sau sunt plecaţi peste
hotare), copii (dacă aceştia sunt departe), rude, fraţi, surori, nepoţi (dacă
suntem bunici).
Aşteptăm cadouri sau mici
atenţii din partea celor apropiaţi. Aşteptăm să facem şi noi din suflet cadouri
persoanelor dragi. Aşteptăm cuvinte calde şi urări de bine ce le păstrăm în
memorie pentru mult timp. În aceste zile suntem mai predispuşi de a mărturisi
sentimentele ce ne copleşesc, vrem să fim mai sinceri, mai buni, mai deschişi
spre comunicare, încercînd să ne detaşăm (deşi pe scurt timp) de tumultul de
probleme şi griji de serviciu. Vrem să fim mai aproape de familie, mai aproape
de noi înşine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu