RAPORT

RAPORT

cu privire la desfăşurarea dezbaterilor publice

în vederea identificării proiectului ecologic potrivit

pentru localitatea Izbişte

Localitatea Izbişte este inundată, din păcate, de gunoi. Peste tot vezi deşeuri, care nu sunt depozitate în locuri potrivite. Venind spre şcoală, mergînd pe drumuri, pe la porţile oamenilor, pe sub garduri, pe pajişti, pe la izvoare vezi deşeuri aruncate la întîmplare.

Oamenii din localitate nu conştientizează că tot ceea ce aruncă pe străzi poluează mediul. Iar  un mediu poluat influenţează direct asupra sănătăţii oamenilor. O natură murdară cu mediu poluat: aer, apă, sol – face ca majoritatea oamenilor din ziua de astăzi să fie bolnavi de diverse boli, de care nici nu bănuim de unde vin.

Ş-apoi nici nu este estetic. Cu mai multă plăcere ai merge pe străzile sătucului nostru, în parc, la izvoare dacă acestea ar fi curate, îngrijite, eliberate de toate deşeurile care le inundă.

Membrii Consiliului Local de Tineri consideră că această problemă poate fi soluţionată pe 2 căi: populaţia, de la mic la mare, să fie informată despre efectele nocive pe care le au cele mai nevinovate deşeuri aruncate la întîmplare ... şi / sau pe străzile localităţii să fie instalate urne de colectare a deşeurilor.

Astfel, la data de 21 februarie, tinerii au încercat să consulte opinia publică ... care, totuşi, este proiectul care va avea impactul cel mai mare asupra locuitorilor, asupra mediului.

La dezbateri au fost prezente peste 70 de persoane din diverse domenii de activitate, cadre didactice, părinţi ai elevilor etc, etc.

Irina Verdeş, moderatoarea dezbaterilor a informat publicul referitor la proiectul în derulare în care sunt implicaţi tinerii din satul Izbişte. A menţionat despre parteneriatul frumos pe care-l are gimnaziul, tinerii şi localitatea, în general, cu AO „Centrul de Dezbateri Criuleni”, reprezentaţi de domnii Olga şi Sergiu Lîsenco, a explicat ce au de făcut cei prezenţi cu cele 2 fişuţe de culoare roşie şi albastră pe parcursul desfăşurării dezbaterilor.

Prima echipă a prezentat auditoriului proiectul ce ţine de informarea cetăţenilor cu

             privire la nocivitatea deşeurilor. Daniela Răţoi, Mihaela Suruceanu şi Antonela Chetrean     

             propus activităţi de tipul: Informarea copiilor de la grădiniţă, prin intermediul unui  

             „Teatrul de păpuşi” cu prezentarea problemelor de ordin ecologic;  Informarea elevilor          

             de la ciclul primar , cu ajutorul educaţiei prin joc „Etica şi conduita adecvată în favoarea

            mediului sănătos”; Informarea elevilor  de la ciclul gimnazial mizînd pe educaţie de la  egal la egal - ore de dirigenţie cu tematici ecologice;  Informarea locuitorilor , prin intermediul  redactării şi realizării unul buletin informativ  ecologic; distribuirea buletinului ecologic în comunitate, la circa 500 de gospodării; organizarea activităţilor de salubrizare în comunitate: elevi + gospodari; amenajarea unei platforme pentru pregătirea compostului (cu utilizarea deşeurilor menajere)  pe teritoriul instituţiei, utilizînd deşeurile instituţiei şcolare.

            A doua echipă, formată din Mirela Loghin, Larisa Şapovalov şi Albina Bejenaru au găsit o altă ieşire din situaţie la problema pusă în discuţie. Fetele au afirmat că gunoiul persist peste tot din motivul că pe teritoriul localităţii nu sunt create condiţii de a depozita gunoiul mărunt. Vin cu propunerea de a fi instalate urne în locurile agglomerate ale localităţii, urmînd următoarele etape: Investigarea necesarului de urne, posibil de amplasat în localitate; Monitorizarea preţurilor la materialele necesare; Procurarea materialelor: urne, nisip, ciment, pietriş; Identificarea persoanelor din localitate, specialişti în domeniul construcţiilor, care vor efectua lucrările de instalare; Instalarea urnelor, pentru depozitarea deşeurilor mărunte,  în localitate; Întocmirea unor acorduri de deservire a urnelor cu agenţi economici, instituţii din localitate; Semnarea acordurilor.

            Ambele echipe au menţionat că la implementarea proiectelor vor avea nevoie de unele resurse care, în mare parte, se reduc la: resurse umane: profesori-coordonatori, elevi voluntari, locuitori ai satului, membrii CLT, Izbişte; resurse materiale: hîrtie, decor, păpuşi, nisip, ciment, pietriş, urne; resurse informaţionale: pliante, buletine ecologice; resurse financiare: pentru acoperirea cheltuielilor de imprimare, organizare a tuturor activităţilor; resurse de timp: 2 luni pentru derularea proiectelor. S-a menţionat faptul că resursele financiare în mare parte vor fi acoperite de proiectul SECTOR  cu suportul direct al guvernului Suediei, iar contribuţia localităţii poate fi făcută fie în materiale, resurse financiare sau muncă voluntară.

Echipele au expus beneficiile aduse de implementarea unui sau altui proiect. Membrii primei echipe au menţionat că  în cazul în care toţi membrii comunităţii noastre vor fi informaţi referitor la efectele nocive pe care le are asupra mediului deşeurile aruncate la întîmplare, atunci fiecare va acţiona corect, pentru a îmbunătăţi situaţia existentă, sau  măcar a o menţine aşa cum este, dar nu pentru a dăuna mai mult.

Iar platforma pentru compost va contribui la informarea elevilor referitor la modalităţi de a utiliza deşeurile menajere în substanţe utile, care pe viitor, fiind gospodari, vor utiliza cunoştinţele acumulate în practică. De asemenea compostul obţinut din deşeurile organice de pe teritoriul şcolii poate fi utilizat la plantarea florilor, utilizat ca îngrăşămînt natural pentru îngrijirea plantelor existente.

Membrii celei de a doua echipe au afirmat că în urma implemetării proiectului ce ţine de instalarea urnelor de colectare a deşeurilor localitatea  va fi una curată, cu aspect îngrijit. Prin această metodă se va contribui plenar la asigurarea sănătăţii mediului, iar sănătatea mediului se va răsfrînge pozitiv asupra sănătăţii oamenilor din localitate, dar şi pe glob.

De asemenea, fetele nu au ezitat să informeze pe cei prezenţi că perioada de degradare a anumitor tipuri de deșeuri poate depăşi 1000 de ani. De exemplu, degradarea unei ţigări durează 12 ani. O cană de aluminiu are nevoie de 200 – 500 de ani pentru a degrada total. Scutecele, sacoşele, sticlele de plastic  se descompun în vreo 500 – 800 de ani. Şi  o sticlă are nevoie de aproape 1 million de ani pentru a se descompune.

Se pare că cei prezenţi au conştientizat cît de gravă este problema mediului în localitate. Au venit cu unele propuneri de a fi amendate persoanele care fac mizerie în locurile publice. Doamna Rusu Natalia, profesor de educaţie civică menţionează că s-a cam pierdut din tradiţiile cînd măcar la sărbătorile mari toată lumea ieşea din ogrăzi, pentru a face ordine în spaţiile din preajma porţilor, a gardurilor, pe drumuri. Părintele Victor vine cu idea de a crea un fel de “patrule verzi” în localitate pentru a sesiza gospodarii care îşi permit să arunce gunoiul în drum (în discuţii s-a identificat şi această problemă – pe lîndă deşeurile mărunte, aruncate la întîmplare, mai sunt şi gospodari care aruncă gunoi menajer în drum).

În momentul selectării proiectului, care ar avea impact pozitiv asupra situaţiei existente, participanţii la dezbateri au optat pentru proiectul ce ţine de informarea, de la mic la mare, a locuitorilor vis – a- vis de nocivitatea deşeurilor, organizarea campaniilor de salubrizare, amenajarea unuei platform pentru compost pe teritoriul instituţiei şcolare. PRO acestui proiect au fost 47 de participanţi, ceilalţi 26 au optat pentru instalarea urnelor în localitate.

                      Nouă nu ne rămîne decît să precizăm bugetul proiectului în cauză şi să începem o amplă campanie de informare la nivel de localitate. În cadrul bilunarului ecologic vom pune umărul la salubrizarea localităţii, iar pe parcursul verii vom construi platforma pentru compost, în aşteptarea căderii frunzelor de toamnă, care sunt în cantităţi foarte mari.