duminică, 19 ianuarie 2014

ACTIVITĂŢI - PROIECTUL SECTOR

La data de 13 ianuarie, 2014 în localitatea Izbişte s-a desfăşurat focus-grupul care a avut în vizor rezultatele sondajului în cadrul proiectului „Iniţiativele tinerilor  pentru mediul sănătos şi dezvoltare durabilă”, finanţat de guvernul Suediei, în programul SECTOR: astfel membrii CLT Izbişte au adus la cunoştinţa participanţilor rezultatele sondajului din care au ieşit în evidenţă percepţia problemelor de mediu din localitate în viziunea băştinaşilor. În cadrul sondajului au fost chestionate circa 200 pesoane din localitate dintre care 42% au constituit-o pesoane cu vîrsta cuprinsă între 14 – 25 ani, 26% cu vîrsta între 26 – 40 ani, 23 % cu vîrsta între 41 – 60 ani, iar 9% cu vîrsta peste 61 ani.
            Membrii CLT au aplicat chestionarul elaborat de Centrul de Dezbateri Criuleni. Locuitorii au avut de răspuns la mai multe întrebări din răspunsurile cărora în linii mari s-au dedus următoarele lucruri: marea majoritate percep că localitatea se confruntă cu mari probleme de mediu printre care se regăsesc: gunoiul care este prezent peste tot în localitate, calitatea joasă a apei potabile, arderea deşeurilor vegetale, apa din rîuleţ poluată direct, prin aruncarea deşeurilor solide în el + deşeuri de la creşetrea animalelor. Marea majoritate a locuitorilor nu cunosc parametrii chimici şi biologici a apei pe care o consumă.
În situaţia de a aprecia nivelul de poluare în diverse situaţii aceştia conştientizează că poluează puternic arderea frunzelor uscate şi a altor produse vegetale din gospodării; arderea încălţămintei şi a hainelor vechi, utilizarea sacoşelor, sticlelor sau a altor ambalaje din plastic, aruncarea apelor utilizate după spălarea hainelor, vaselor în grădină, peste gard, în rîpă, spălarea automobilelor pe malul rîului sau a iazurilor.
De asemenea locuitorii  conştientizează că ar polua în măsură mică dacă apa utilizată ar fi evacuată într-un sistem de canalizare, iar resturile organice (baliga, resturile de plante, ţesăturile naturale etc) ar fi îngropate într-o groapă specială, fiind îngrăşămînt pe viitor.
Marea majoritate a locuitorilor utilizează apa din fîntînă pentru udarea plantelor din grădină, o parte mai mică iau apă din apeduct pentru aceste scopuri. Marea majoritate au afirmat că nu utilizează îngrăşăminte pentru sol, deşi situaţia reală este alta. La aprecierea gradului de responsabilitate a diferitor actori sociali pentru prevenirea şi soluţionarea problemelor de mediu locuitorii au afirmat că pentru situaţia atestată în localitate: gunoiul pe străzile satului, cel din preajma localităţii, calitatea joasă a apei din fîntîni sau apeduct, arderea gunoiştii centrale, tăierea arborilor şi arbuştilor, arderea miriştii, scurgerea apelor murdare în iaz, rîu  - se fac vinovaţi fie consătenii, fie autorităţile publice locale, dar nicidecum nu raportează la propria persoană.
Aceste date au fost aduse la cunoştinţa celor prezenţi de către Irina Verdeş, membru al CLT. La fiecare informaţie prezentată Irina a solicitat soluţii pentru depăşirea situaţiei. Pentru că au fost prezente persoane din diverse domenii (profesori de biologie, geografie, chimie, educaţia civică, consilieri locali, asistent medical, asistent social, elevi, reprezentanţi ai agenţilor economici din localitate) soluţiile propuse au fost diverse.
S-a propus (Tatiana Eremia – asistent social) ca deşeurile menajere să fie colectate în tomberoane disociat: hîrtie, sticlă, plastic aparte, dar în discuţie s-a ajuns la problema ce este de făcut cu ele mai departe, chiar dacă locuitorii vor conştientiza să colecteze deşeurile separat (acest lucru, de fapt, ar fi un miracol). În zonă sau măcar în ţară, după datele noastre, nu există intreprinderi de reciclare a deşeurile din masă plastică sau polietilenă. De la agenţii economici am aflat că nici recipientele din sticlă nu se mai colectează astăzi, ei fiind nevoiţi să o utilizeze în diverse scopuri, la turnarea pavajului (Ecaterina Stănilă – agent economic).
Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă localitatea este lipsa reţelei de canalizare centralizate, care să fie dotată cu utilaj modern de filtrare. Fiecare gospodar este în situaţia de a-şi construi propria canalizare cu riscul ca deşeurile care se acumulează în acestea să nimerească, cu timpul, în propriile fîntîni cu apă potabilă.
La problema gunoiştii din localitate s-a discutat mult despre iresponsabiliatea gospodarilor de a depozita gunoiul în locul special amenajat, şi nu prin jurul gunoiştii, blocînd accesul pentru alţii. Consilierul local – Edurd Chetrean a menţionat că referitor la problemă se duc discuţii interminabile la Consiliul Local, dar fără a fi luate nişte decizii plauzibile. În acest sens s-a propus de a desemna o persoană responsabilă pentru a monitoriza situaţia la gunoişte şi de a amenda persoanele care încalcă regulile bunului simţ.
În cadrul focus-grupului s-a propus de a fotografia periodic gunoiltea şi a prezenta imagini în cele mai aglomerate locuri din localitate, poate unii gospodari se vor autosesiza. De asemenea, s-a propus a îngrădi gunoiştea, pentru ca cei care duc gunoiul să aibă o singură intrare, astfel îl vor duce lalocul necesar.
În acest sens s-a menţionat că oamenii sunt indiferenţi sau se tem să sesizeze organele abilitate: inspecţia ecologică, inspectorul de sector, APL atunci cînd observă că vecinul sau consăteanul duce gunoiul într-un loc neautorizat, cînd dă foc la mirişte, sau la frunzele uscate, cînd taie arbori, copaci din fîşiile forestiere – de aceea se întîmplă ceea ce se întîmplă. Este imposibil ca cîţiva colaboratori ai serviciilor menţionate să poată monitoriza situaţia în toată localitate. De aceea este foarte important de a avea suportul localnicilor.
La problema apei pentru udarea grădinii s-a menţionat că resursele de apă potabilă sunt din ce în ce mai puţine, iar oamenii le cheltuie iraţional. De aceea s-a propus că este bine de a utiliza apa tehnică sau de a o colecta pe cea de ploaie pentru a o utiliza în aceste scopuri.
Se pare că puţini locuitori cunosc metode de a pregăti îngrăşăminte organice din resturile vegetale şi cele animaliere. Majoritatea duc resturile de la creşterea animalelor la gunoişte, fără a-şi pune întrebarea dacă acestea pot fi reutilizate.
În repetate rînduri s-a amintit că sănătatea mediului este în mîinile noastre, iar sănătatea oamenilor este direct proporţională cu sănătatea mediului, prin urmare sănătatea noastră este în mîinile noastre. Pentru aceasta este nevoie ca oamenii să conştientizeze aceste lucruri, dar ca să le conştientizeze este nevoie să le cunoască.

În final s-a ajuns la concluzia că în localitate ar trebui de desfăşurat campanii masive, periodice de informare a locuitorilor referitor la situaţia actuală a mediului, consecinţele pentru sănătatea lor, de interprins activităţi concrete de redresare a situaţiei existente (acţiuni de voluntariat de salubrizare cu invitatea tuturor sătenilor, mobilizarea locuitorilor pentru a face curat atît în gospodării, drumuri, gunoişti); de pus un accent deosebit pe educarea generaţiei tinere în spirit ecologic, în speranţa că mentalitatea oamenilor se va schimba.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu