joi, 9 mai 2013

EDUCAŢIA INCLUZIVĂ - prioritate în politicile educaţionale...

Cînd vorbesc despre educaţia incluzivă, mă întreb - oare ea n-a existat pînă acuma?
Nu cred ca un adevărat profesor, cu vocaţie şi cu har în activitatea cu elevii să-i fi lăsat în umbră pe cei care reuşesc mai puţin la studii, sau poate este altfel decît ceilalţi copii, sau poate are cerinţe educaţionale specifice...

Din păcate, cadrele didactice tot sunt oameni (dacă ar fi Dumnezei ar fi perfecţi  : ) ) şi ca fiecare - sunt foarte diferiţi: cineva este sufletist, altcineva este mai indiferent, unul este în şcoală pentru că asta îi este menirea, altul pentru că în mediul rural este avantajos (într-o oarecare măsură) să fii profesor (o elevă scria într-un eseu că e bine să fii profesor - toată ziua stai la umbră şi mereu trebuie să fii frumos îmbrăcat). Spuneam că profesorii tot sunt oameni şi percep responsabilitatea pentru succesul fiecărui copil diferit.
De aceea, astăzi poate se pune mare accent pe educaţia incluzivă.
Încercăm şi noi să fim la nivelul aşteptărilor copiilor, al părinţilor, a tuturor, dar mai ales a celor care se confruntă cu anumite dificultăţi. Suntem fericiţi atunci cînd eforturile noastre sunt susţinute de familie, de elevi, de cadrele didactice, de Direcţia Educaţie, de unele organizaţii neguvernamentale. 
Astfel, la data de 30 aprilie, gimnaziul Izbişte a găzduit un seminar - schimb de experienţă cu cadrele didactice de sprijin din raion, organizat, cu mare implicare, de AO "Femeia şi copilul. Protecţie şi sprijin" din raionul Criuleni. Ne simţim importanţi în ceea ce promovăm şi încercăm să realizăm cînd mai suntem şi susţinuţi de: Ina Cazacu - responsabil de educaţia incluzivă în organizaţia sus-amintiră, Vera Stahi - responsabilă de stabilirea parteneriatelor cu familiile elevilor în dificultate şi Victoria Secu - director interimar al organizaţiei.
Cadrele didactice din instituţie Galina Loghin şi Maria Verdeş au împărtăşit din puţina experienţă de activitate în domeniul educaţiei incluzive. Spun puţina experienţă, atunci cînd mă refer la planurile individualizate pentru copii, documentaţia în domeniu. Dar au o experienţă extraordinară atunci cînd vorbim nemijlocit de lucrul cu elevul cu nevoi speciale în cadrul tuturor orelor predate la clasă, după ore, includerea acestora în activităţi extraşcolare, de socializare etc, etc.
Suntem la început de cale, este anevoios atunci cînd nu sunt stabilite clar nişte direcţii de activitate, de evaluare, profesorii nu sunt pregătiţi metodic, lipseşte psihologul şcolar (profesionist) în majoritatea instituţiilor şcolare, în unele cazuri nu avem susţinerea părinţilor - dar un lucru este cert - NICI UN COPIL NU TREBUIE SĂ RĂMÎNĂ FĂRĂ ATENŢIA PROFESORULUI ATUNCI CÎND ESTE ÎN SALA DE CLASĂ, iar profesorul are jumătate din responsabilitate de reuşita fiecărui copil.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu