Produsul mediatic între adevăr și manipulare

„Noi nu mai trăim în democraţie,

ci în mediacraţie. Mass-media creează şi menţine

pentru noi o transă culturală la care noi aderăm inconştient”.

Alberto Villoldo

            Trăim în secolul XXI, secol grăbit, dinamic unde nu-ți poți închipui viața fără mass-media. Toate în jurul nostru se întîmplă alert,  fulminant, accelerat.  Ne-am putea imagina oare lumea noastră modernă fără de mass-media? Fără de buletinele de ştiri TV din fiece seară, fără de vocile cunoscute, vorbirea precipitată a comentatorilor de la posturile de radio, fără de ziarele mirosind a vopsea tipografică sau fără de profunzimile accesibile ale Internetului? Mai mult decît atît, în prezent ne putem informa citind ştirile direct de pe ecranul telefonului mobil, pe care îl avem toți în buzunare! Jurnalistica a devenit un element indispensabil al vieţii cotidiene. Dacă ar fi ca într-o bună zi să dispară, lumea s-ar face mai mică, sărăcită de culori şi mai puţin atrăgătoare.

Dar oare tot ceea ce privim, ascultăm, citim pentru a ne informa este adevărat? Puțini cred că își pun această întrebare. Or, pentru marea majoritate dintre locuitorii din Republica Moldova ceea ce au văzut / auzit la televizor devine „lege”. Noi, din păcate, încă nu avem o cultură mediatică, nu ne orientăm în sursele de informare credibile, independente (dacă au mai rămas  dintre acestea). Din perspectiva mea, mass-media are obligația de a informa cu privire la evenimentele importante care au loc la nivel național și internațional. De cîte ori însă putem urmări contrariul, dacă încerci să verifici veridicitatea unei informații căutînd-o la mai multe posturi TV, ziare sau portaluri de știri? Spre regret, astăzi, mass-media a devenit o industrie care folosește opinia publică pentru a-și atinge anumite scopuri. De multe ori ne putem convinge că mass-media poate inventa orice, poate manipula, distorsiona sau chiar poate minți opinia publică.

Efectele nocive ale mass-media afectează, în primul rînd, elevii, tinerii, care încă nu au o gîndire critică bine conturată. Așa cum școala depune eforturi și încearcă a  pregăti elevii pentru integrarea într-o societate în continuă schimbare – pe umerii cadrului didactic cade și sarcina de a oferi elevilor o educație mediatică. Profesorul are sarcina de a-l învăța pe elev să distingă ce este adevărat, ce este minciună, ce este manipulare în cadrul „consumării”  produselor  media.

În această ordine de idei Centrul pentru Jurnalism Independent a organizat primul training pentru cadre didactice care a avut în vizor manipularea în mass-media, cu accente pe produsele mediatice ce țin de informare:  știrea, opinia, reportajul. Timp de 2 zile ne-au fost explicate conceptele și felul în care se produce dezinformarea, manipuarea în mass-media. De asemenea, am avut ca sarcină să elaborăm proiectul unei ore ce ține de educația mediatică. Întoarse în intituții, cele 18 cadre didactice din republică, am realizat ore de educație mediatică pentru elevi.

În gimnaziul Izbiște elevii din clasa a IX-a, alături de catedra diriginților, au participat în cadrul unei ore de educația mediatică. Activitatea a avut drept scop de a familiariza elevii cu termeniii de „știre”, „opinie”; de a forma la elevi deprinderi de a analiza materialele mediatice sub aspectul veridicității acestora, prezența aspectelor manipulatorii; de a dezvolta la elevi spiritul critic și conștientizarea importanței documentării din mai multe surse, punerea la îndoială a ceea ce se prezintă la TV, scrie presa.  Diriginții la clasele gimnaziale au preluat proiectul activității și l-au realizat în clasele V-IX a gimnaziului. Astfel experiența a fost împărtășită cu colegii care nu au beneficiat direct de instruire la subiectul nominalizat.

În cadrul orei elevii au enunțat argumente PRO pentru informarea din sursele mass-media și au enumerat care sunt cele mai solicitate posturi de televiziune, portaluri de știri, ziare.
Au fost provocați să răspundă la întrebarea dacă tot ceea ce văd, aud, citesc în sursele mass-media este adevărat... Au asociat / analizat  și au dedus sensul cuvîntului MANIPULARE, analizînd exemple concrete cum se produse manipularea în mass-media și de ce se întîmplă acest lucru. În grupuri au fost analizate informații despre „opinie” și „știre” realizînd exerciții practice de identificare a particularităților acestor produse mediatice.

Activitatea a fost „condimentată” cu știri on-line, spot-uri video realizate de Centrul pentru Jurnalism Independent, care se preocupă de prezența fenomenului manipulării în mass-media.

La sfîrșitul activității elevii au conștientizat cît este de important să interpretăm critic produsele mediatice, să nu mai acționăm cum o facem de obicei - credem în tot ceea ce privim la TV. Au scris rețete, cu sfaturi concrete, despre  cum trebuie să ne informăm ca să avem o idee clară vis-a-vis de tot ceea ce se întîmplă în jurul nostru și cum să ne  ferim de manipulare. Din gîndurile copiilor putem deduce că doar avînd o gîndire critică, filtrînd și verificînd informația putem diminua efectele manipulării informaționale. Cei care accesăm informația dintr-o singură sursă suntem supuși unui mare risc de a fi dezinformați sau manipulați, prin urmare trebuie să ne informăm din mai multe surse. Atunci cînd citim un ziar, un site sau privim televizorul, audiem radioul să nu uităm  cine este proprietarul instituției de presă (dacă cunoaștem acest lucru). Trebuie luate în calcul posibilele interese pe care le-ar putea avea acesta. În Republica Moldova în multe cazuri, însă, proprietarii mass-media nu sunt cunoscuți cu certitudine.

            Concluzia vine de la sine. Dacă ne dorim să avem o generație tînără cu o „coloană vertebrală” adecvată, capabilă să se orienteze între ceea ce este adevăr și minciună trebuie să depunem eforturi pentru aceasta, consolidîndu-ne școala și familia. Dar, după cum familia, de regulă, nu este suficient pregătită pentru toate provocările timpurilor pe care le trăim, această misiune ne revine iarăși  nouă, cadrelor didactice, indiferent de disciplina pe care o predăm.