Raport de realizare a activităților proiectului „Satul Moldovenesc – punte de comunicare interculturală pentru tinerii de pe ambele maluri ale Nistrului”.

             La data de 25 – 26 octombrie, 2014 au fost desfășurate activitățile din cadrul proiectului „Satul Moldovenesc – punte de comunicare interculturală pentru tinerii de pe ambele maluri ale Nistrului”. Deși afară a fost o temperatură de -4, -5 grade majoritatea activităților au fost desfășurate la aer liber, conform unei agende stabilite din timp.

            De dimineață tinerii din Consiliul Local Izbiște și Consliul Local al Tinerilor din satul Hîrtopul Mic au ocupat căsuțele rezervate, din timp, la stațiunea „Satul Moldovenesc”, comuna Hîrtopul Mare.

            Inițial proiectul prevedea participarea în activități comune a tinerilor din partea dreaptă și partea stîngă a Nistrului. Văzînd că tinerii din Transnistria nu au fost receptivi la invitație, am decis de a-i invita și antrena în activități elevi ai gimnaziului Boghiceni din raionul Hîncești. Astfel, la activități au participat cîte 10 tineri - elevi din localitățile Izbiște și Hîrtopul Mic, raionul Criuleni și satul Boghiceni, raionul Hîncești.

În prima parte a zilei de 25 octombrie s-au desfășurat activități de cunoaștere reciprocă a tinerilor. Pe parcursul activității „Istoria prenumelui” toți participanții s-au prezentat și au relatat  istorioara propriului prenume. În cadrul acestei activități majoritatea tinerilor au menționat că numele mic le-a fost dat în cinstea buneilor, a nașilor, mătușilor, ceea ce constituie un specific al moldovenilor.

Elevii au avut posibilitatea să facă cunoștință cu locurile pitorești ale stațiunii ”Satul Moldovenesc”, să viziteze clopotnița, căsuțele amenajate în stil național, terasele, plaja din preajma lacului. Un decor deosebit, cadrul natural, a servit ca fundal extraordinar pentru activitățile ce urmau să se desfășoare.

Pentru a face cunoștință mai îndeaproape cu unele elemente ale culturii noastre moldovenești – elevii de la Hîrtopul Mic, au amenajat o expoziție de obiecte vechi, ce reprezintă patrimoniul nostru cultural. Elevii au avut posibilitatea să vadă, să admire, să pipăie ulcioare vechi, obiecte ce serveau pentru meșterițle care confecționau covoare, obiecte de uz casnic etc.

De asemenea, în stilul meșteșugurilor tradiționale s-a desfășurat atelierul de lucru pentru confecționarea  brățărilor în tehnica Shamballa. Tinerii din Izbiște și Hîrtopul Mic i-au inițiat pe cei din Boghiceni în confecționarea brățărilor, utilizînd culorile galben și verde ca bază, iar mărgelușele galben, albastru, roșu au amintit de tricolorul Republicii Moldova.

Concursul de talente pentru care s-au pregătit, din timp tinerii, de asemenea, au fost realizate în stil tradițional. Or, tinerii din Hîrtopul Mic au prezentat dansuri populare, în port național. Versurile recitate au atins cele mai sensibile strune ale sufletului, prin tematica abordată. Ina Plămădeală (Hîrtop Mic) cu poezia „Epoca” de Dumitru Matcovschi, Matei Cristina (Hîrtop Mic) cu „Mama” de George Coșbuc, Cornel Raileanu (Boghiceni) cu „Istorie” de Leonida Lari, Albina Bejenaru (Izbiște) cu poezia „Babușka”, Dio Victoria (Hîrtop Mic) cu versurile „Floarea-soarelui” au demonstrat că este o plăcere să reciți și să asculți poezie scrisă de autori autohtoni.

Ana Grati, elevă a LT Hîrtopul Mic ne-a încîntat și pus în mișcare cu cîntecul „Tropoțica”, iar Mirela Loghin de la Izbiște, pe o notă nostalgică, a interpretat piesa „Casa părintească”, pe versuri de Dumitru Matcovschi și piesa „O fată ca ea”.

Participanții la consursul de talente au fost premiați cu premii special create pentru evenimntul în cauză și diplome de participare. Diplomele și premiile au fost înmînate de  domnul Sergiu Lîsenco, Centrul de Dezbateri, Criuleni. La eveniment au fost prezente doamnele Olga Lîsenco și Eugenia Anghelici. După concursul de talente tinerii au avut posibilitatea să se distreze în cadrul unei discoteci improvizate, sub cerul liber.

Aduc mulțumiri persoanelor care au contribuit la implementarea prezentului proiect:

·         Olga și Sergiu Lîsenco, Centrul de Dezbateri Criuleni;

·         Administrației stațiunii „Satul Moldovenesc”;

·         Coordonatorilor adulți: Ecaterina Țurcan (Hîrtopul Mic), Tatiana Lubaș (Boghiceni);

·         Familia Grițco, Ceban;

Proiectul a fost realizat  grație îHîrto concursului de granturi mici în cadrul proiectului „Construim un viitor comun”, implementat de organizațiile obștești „Общество болгарской культуры «Родолюбец»”și „Centrul de Dezbateri Criuleni” în cadrul Programului Fundației Est-Europene „Consolidarea legăturilor între ONG-uri, mediul de afaceri și mass-media din Republica Moldova, Ucraina și Rusia pentru prevenirea conflictului din Transnistria” finanțat de către Uniunea Europeană, Guvernul Suediei și de Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcii.

Ecouri pe marginea activităților:

Andreea Berdaga, Hîncești

„Mi-au plăcut mult activitățile din cadrul proiectului. Am cunoscut multe persoane noi, am reușit să-mi fac prieteni noi. Am admirat locurile frumoase de la Stațiunea „Satul Moldovenesc”. Vă mulțumim pentru posibilitatea de a trăi emoții frumoase. Ne dorim să vă avem ca invitați la noi în localitate”.

Vlada Belei, Hîncești

„M-au impresionat copii talentați din Izbiște și Hîrtopul Mic. Îmi doresc ca și la noi să se desfășoare activități interesant pentru elevii activi. Am făcut cunoștință cu Iasea – o fetiță extraordinară. Luminile în noaptea la ”Satul Moldovenesc sunt foarte frumoase”.

Nicoleta Zubco, Hîncești

„Am trăim momente memorabile. Chiar dacă locurile au fost străine pentru noi, ne-a impresionat frumusețea lor. Am plecat cu emoții foarte plăcute. N dorim să păstrăm legătura cu tinerii din localitățile implicate în proiect, poate prin realizarea altor activități în comun”.

Coordonator proiect

Natalia Lubaș-Verdeș

Construind poduri - înlăturăm obstacole....

Cred că nu îmi ajung cuvinte să împărtășesc  emoțiile pe care le trăiesc în urma participării la trainingul „Строим мосты, преодолевая препятствия", realizat de către organizațiile non-guvernamentale "Centrul de dezbateri Criuleni", reprezentat de domnul Sergiu Lîsenco și Societatea Culturii Bulgare „Rodoliubeț" Slobozia, partea stîngă a Nistrului, reprezentată de doamna Ludmila Nicolaev,  finanțat de Fundația Est-Europeană, Ministerul de Externe al Danemarcii  și guvernul Suediei. Evenimentul are un format deosebit prin însăși faptul că în activități au fost implicați tineri de pe ambele maluri ale bătrînului Nistru.

Pentru început a fost o mare provocare de a participa și de a comunica cu persoane noi, care au același scop ca și noi – participarea activă în viața comunităților în care trăim, luarea deciziilor la nivel de comunitate, dar nu lăsarea derulării lucrurilor de la sine. Pe parcursul a două zile de training am înțeles că tinerii sunt tineri, indiferent de zona geografică în care trăiesc: au   idei frumoase, au spirit de inițiativă, vor să se implice activ în viața comunităților în care trăiesc, vor să fie ascultați și auziți de către maturi, autorități vis-a-vis de problemele cu care se confruntă, vor să fie sprijiniți și îndrumați corect în a depăși aceste probleme.

Chiar dacă exprimarea în  limba rusă a fost o barieră pentru tinerii din Republica Moldova, am încercat să facem față acestei provocări fiind, în primul rînd, deschiși spre comunicare și colaborare. Condițiile excelente  în care s-a desfășurat trainingul și grație activităților propuse de trainerii Ana Vasilevici și Alexandr Osipov de la „European centre for minority issues", veniți din orașul Flensburg, Germania tinerii au depășit ușor barierele de comunicare, de colaborare, de implicare în activitățile propuse.  În acest fel cele 2 zile de training au fost foarte productive și utile pentru toți. Tinerii de pe ambele maluri ale Nistrului au comunicat deschis despre o mulțime de probleme cu care se confruntă comunitățile în care trăiesc, au încercat să găsească soluții pentru rezolvarea acestora, au învățat care sunt pașii de scriere și implementare a unui proiect de finanțare (care sunt foarte necesare pentru soluționarea problemelor existente).

O parte importantă a trainingului a fost rezervată formării abilităților de identificare a problemelor (detașate de consecințe), de formulare a scopurilor, determinare a obiectivelor proiectelor, planificare corectă a activităților și a finanțelor necesare pentru aceste activități. Nu au fost lăsate în umbră nici aspecte legate de managementul proiectelor, monitorizarea, evaluarea și durabilitatea acestora.

Forma de organizare a scrierii proiectelor pe pași mici – „Mirovoie cafe" a contribuit și mai mult la apropierea tinerilor. Aceștia au avut posibilitatea de a lucra în echipe diverse, fiecare putînd comunica, colabora, implicîndu-se în scrierea celor 4 mini-proiecte, care, de fapt, au fost produsul celor două zile de training.

Problemele abordate spre soluționare în cadrul mini-proiectelor propuse sunt, într-un fel sau altul, comune pentru tinerii de pe ambele maluri ale Nistrului. Or, ca și noi (cei din Republica Moldova) tinerii vor să trăiască într-un mediu curat, vor să contribuie ca acesta să prospere și să arate îngrijit, să aibă condiții și posibilități de a duce un mod sănătos de viață, să contribuie la depășirea barierelor de comunicare dintre tinerii din Republica Moldova și cei din Transnistria prin înlăturarea prejudecăților și a stereotipurilor care circulă despre unii și alții în fiecare mediu în care locuiesc.

Și mai mult însă s-a plasat accent pe multă, multă comunicare, intercunoașterea membrilor participanți. Fiind monitorizați și provocați de trainerii Olga și Sergiu Lîsenco tinerii au avut posibilitatea să enunțe lucruri esențiale despre membrii comunităților lor. Au afirmat că se mîndresc cu oamenii din comunitate pentru că majoritatea sunt buni, sunt adevărate personalități, ospitalieri, veseli, sunt săritori la nevoie. Ar dori însă ca aceștea să fie motivați în a a face lucruri bune, să nu se descurajeze pentru situația și problemele cu care se confruntă, dar să se străduiască să le depășească, fiind solidari unul cu altul, comunicînd și auzindu-se reciproc, ar vrea ca aceștia să-și schimbe părerile despre alți oameni din alte țări să nu fie conduși de stereotipuri, ar vrea să nu mai existe conflicte între generații.

Imaginar, tinerii au adresat întrebări pe care îi frămîntă oamenilor care trăiesc pe celălalt mal al Nistrului și au transmis mesaje de susținere reciprocă și încredere că lucrurile se vor schimba spre bine.

 Cu toții ne-am convins că pentru a soluționa o problemă existentă este nevoie de implicare, este nevoie de colaborare, de insistență, de pasiune în tot ceea ce faci. Este foarte important să începi să acționezi, încercînd să schimbi lucrurile spre bine, să aduni în jurul tău oameni cu aceleași viziuni, să faci schimb de idei, să împărtășești opinii, să motivezi pe ceilalți să facă la fel ca tine – pentru binele tuturor. Sigur că există și vor exista diferite obstacole, dar acestea nu trebuie să sperie, dar trebuie să motiveze. Înzestrați  cu cunoștințe necesare, ambiție, dorință de a schimba lucrurile spre bine, succesele nu vor întîrzia să apară și fiecare inițiativă frumoasă va fi implementată și realizată în cel mai creativ și util mod.

Ne-am dori o colaborare de viitor cu colegii noștri din Transnistria pentru că avem ce învăța unii de la alții. Noi, cei din Republica Moldova, am putea să învățăm să fim mai ambițioși și cu verticalitate (așa cum am observat că o au din plin tinerii din partea stîngă a Nistrului), iar colegii noștri cred că ar putea să învețe de la noi că nimic nu ste imposibil de realizat în comunitățile în care trăim, ar putea să învețe să fie mai deschiși spre comunicare și colaborare și să dea dovadă de toleranță în raport cu persoanele care se deosebesc de ei.

Împreună, cu siguranță, vor reuși să facem ca lucrurile să deruleze în favoarea generațiilor viitoare. Fiecare dintre noi este o personalitate puternică și își are propriul cuvînt în toate activitățile pe care le întreprinde. Fiecare se poate implica și acționa atrăgînd după sine și alte persoane, care și-ar dori să facă același lucru. Este foarte important să conștientizăm că doar împreună vom reuși să facem lucruri mărețe și este bine să ne ghidăm în toate activitățile de spusa francezului Andre Gide „Omul nu poate descoperi noi aceane atîta timp cît îi este frică să se despartă de țărm". Deci, să nu ne fie frică de a descoperi împreună noi oceane, de a face ceea ce pare imposibil de realizat – construirea unor poduri durabile peste oceanele, care, poate, ne despart la moment.

Orientarea profesională a copilului începe din familie

Acesta a fost genericul unei şedinţe generale de părinţi realizată în gimnaziul Izbişte. De fiecare dată încercăm să ne răspundem la întrebarea „De ce elevii de astăzi nu prea vor să înveţe temeinic?” Noi, cadrele didactice, de fiece dată încercăm să căutăm, să găsim, să propunem soluţii pentru această dilemă... Parcă se depun toate eforturile ca mediul în care învaţă copiii să fie unul propice acestei activităţi, cadrele didactice sunt pregătite să lucreze interactiv, centrat pe copil, cabinetele abundă în materiale didactice care mai de care atractive... Dar rezultatul nu este cel scontat...

Dintr-o discuţie în alta conştientizăm că astăzi familia tot mai puţin participă în educarea copiilor (asta cel puţin se confirmă în mediul rural) din varii motive: părinţi plecaţi sau prea ocupaţi pentru a le rămîne timp şi pentru propriul copil. Faptul că astăzi copiii nu învaţă temeinic şi sistematic este o consecinţă, iar cauze sunt mai multe.

Una dintre principalele cauze o vedem în faptul că părinţii comunică prea puţin cu propriii copii referitor la planurile de viitor, sau pur şi simplu pentru a-i motiva să înveţe, să cunoască situaţia şcolară a copilului din spusele lui, nu a dirigintelui. De aici s-a ivit ideea de a realiza o şedinţă de părinţi în care să se pună accent pe faptul cît este de important este ca părintele să comunice cu propriul copil referitor la planurile lui de viitor.   Iar acest lucru se poate face la orice vîrstă a copilului, avînd mare importanţă cît de timpuriu se întîmplă asta. Iar gîndurile senine, frumoase, dorinţele – se materializează mai degrabă sau mai tîrziu.

Părinţii prezenţi la şedinţă au fost provocaţi  să răspundă la întrebări de genul: ce doresc

să facă copiii lor în viaţă? Care este meseria pe care ar vrea ca aceştia să o îmbrăţişeze? Cum trebuie să se  pregătească copiii pentru a reuşi? Care sunt calităţile necesare pentru a avea meseria dorită? Cine îi poate sprijini în îndeplinirea dorinţelor? Din păcate, un procent redus de părinţi au putut răspunde cu siguranţă ce vor deveni copiii, ceilalţi strîngînd din umeri. Aici vedem problema – copiii nu sunt motivaţi din familie să devină cineva, să se realizeze în viaţă, să pună accent pe studii (oricum sunt necesare).

Pilonii de bază în determinarea profesională a elevilor sunt: familia, şcoala, societatea. Şcoala şi familia facilitează dezvoltarea personală a elevului pentru luarea unor decizii, în concordanţă cu cerinţele personale şi realităţile sociale.

Derularea acţiunilor în şcoală cu privire la orientarea profesională a elevilor fără a implica sau ţine cont de familie au o valoare limitată. În majoritatea situaţiilor, familia este reperul major în conturarea opţiunii pentru o anumită carieră a copiilor. Părinţii sunt pentru copii sursa primară şi cea mai puternică de învăţare, de sprijin afectiv şi securitate. Părinţii sprijină proprii copii în alegerea liberă a viitoarei lor cariere, sau în găsirea unui loc de muncă.

Odată cu mesajele sus-amintite părinţilor li s-au adus la cunoştinţă rezultatele sondajului efectuat în clasele absolvente, pentru a observa tendinţele actuale ale elevilor. S-a pornit de la disciplinele preferate de elevi pentru că, după cum cunoaştem, toate disciplinele şcolare prevăzute în curriculum sunt exploatate în favoarea orientării profesionale a elevilor. În mod concret, atunci cînd ne referim la valorificarea potenţialului specific al fiecărei discipline şcolare avem în vedere: oferirea de informaţii despre ariile profesionale unde cunoştinţele materiei predate sunt necesare, folosite şi dezvoltate; informarea cu privire la aplicaţiile practice ale cunoştinţelor transmise prin lecţii.

Cel mai mare procent l-au obţinut disciplinele de limbă română şi educaţie fizică (peste 40 %) - limba română pentru că este clară, uşoară, lesne de însuşit,  este o disciplină necesară şi importantă pentru fiecare, iar  educaţia fizică pentru că nu au de făcut teme pentru acasă, nu au nimic de rezolvat, comentat, argumentat. În topul disciplinelor preferate este şi educaţia tehnologică, unde se învaţă lucruri utile, care le vor fi de folos în viaţa de adult. Biologia, istoria şi educaţia civică (circa 28%): sunt accesibile, utile, atrag interesul elevilor. Matematica, chimia, fizica, limba franceză, limba rusă, geografia (mai puţin de 10%): sunt preferate de elevi care se gîndesc că pe viitor cariera lor vor avea tangenţă sau se vor baza pe aceste disciplini şcolare.

De asemenea sondajul a chestionat elevii cu referire la profesiile care vor să le urmeze. Marea majoritate (40%) a elevilor au afirmat că vor să devină bucătari pentru că le place mult  să gătească, este o profesie plăcută, lucrezi la cald şi este bine plătit. Ceilalţi (cîte 3 – 6 %) au afirmat că vor să devină poliţişti, vameşi, designeri vestimentari - ştiu în ce constă activitatea, vor să contribuie la contracararea corupţiei, infracţiunilor, traficului de droguri; Şofer, economist, stilist, tencuitor, jurnalist, medic, profesor,  lemnar - sunt profesii lumeşti, reale – pe care elevii le pot îmbrăţişa cu uşurinţă. Însă 24% dintre elevi au declarat că nu s-au decis încă spre ce profesie se orientează. Acest lucru este alarmant, din motivul că elevii sunt la finele ciclului gimnazial şi, în cel mult 3 luni, trebuie să se decidă în ce domeniu vor să se realizeze.

Din motivaţiile pe care le au elevii pentru o profesie sau alta observăm că  predomină motivaţia internă, dar ar trebui să ia în calcul următoarele aspect la alegerea viitoarei profesii: satisfacţia muncii; pregătirea educaţională; tradiţia familială; cererea forţei de muncă; prestigiul domeniului; remunerarea. Şi părinţilor şi copiilor li se accentuiază de fiecare dată că este foarte important ca în viaţă să faci ceea ce îţi place, pentru ceea ce eşti pregătit, indiferent dacă este prestigios sau este cel mai bine plătit. Satisfacţia în ceea ce faci nu se măsoară în bani, iar orientarea spre prestigiu şi bani, neţinînd cont de celelalte lucruri (motivaţii interioare) s-ar putea solda cu eşec în alegerea profesiei, sau să nu fie pe mult timp.

Absolvenţii s-au exprimat că după studiile în gimnaziu se orientează spre studii în şcolile profesionale (45%), liceu (30%), colegiu de medicină (3%), iar aproape 20 % nu sunt decişi unde vor merge să facă studii. De asemenea 70% au afirmat că se simt pregătiţi pentru a urma profesia dorită, 3% speră că da, iar 20% - nu cunosc. Au fost întrebaţi cu cine s-au consultat în privinţa viitoarei profesii şi cea mai mare pondere o au totuşi părinţii (78%), profesorii (12%), buneii, prietenii, cunoştinţele (constituind 10%). Părinţii au fost atenţionaţi că elevul trebuie tratat cu seriozitate şi respect, ascultat, încurajat şi stimulat să-şi asume responsabilităţi.  Totodată, aceştia trebuie să se asigure că vor să-l sprijine pe tînăr să ia o decizie bună şi să nu-şi impună punctul de vedere sau profesia lor ca model, pentru a-şi realiza astfel, prin urmaş, propriile aspiraţii sau să-şi compenseze nereuşitele.

Elevilor li s-a solicitat să numească profesia, meseria sau ocupaţia pe care o au părinţii. Aproape 25 % nu au oferit nici un răspuns, iar 20% au afirmat că părinţii nu au nici o profesie. Aici este problema cea mai mare, mai ales în mediul rural. Majoritatea oamenilor nu au un loc de muncă stabil, conform profesiei pe care o deţin, iar o parte bună dintre locuitori nici nu deţin vreo profesie, neavînd perspective de angajare.

Din păcate, astăzi părinţii au încetat să fie modele pentru propriii copii. De vină, poate, este şi situaţia din ţară, în care sunt prea puţine locuri de muncă. Dar asta nu ne împiedică să motivăm copilul de a deveni cineva, în speranţa că situaţia se va schimba.

 Generaţia actuală de copii este răsfăţată prin tehnologii, prin condiţii bune pentru studii acasă şi la şcoală, dar, din păcate, eforturile nu se canalizează în direcţia care trebuie. Aceştia consideră că părinţii vor fi veşnici şi mereu la dispoziţie pentru a le oferi ajutorul, copiii sunt hiper tutelaţi. Majoritatea părinţilor greşesc prin a  “dădăci”  copiii, pînă cînd aceştea au propriii copii, plecînd peste hotare, jertfind pe sine, în dorinţa de a le oferi “pe tavă” ceea ce nu au avut ei. Prin urmare creşte o generaţie fără aspiraţii, fără dorinţe, fără scopuri bine determinate. Părinţii, dar şi profesorii sunt persoanele care trebuie să conştientizeze că prin ceea ce investesc în copii / educabili – îţi asigură, inclusiv, şi propriul viitor. Să-i ajutăm / să-i orientăm spre ceea ce doresc să facă cu adevărat, atunci, cu siguranţă, va fi valabilă şi spusa lui Paolo Coelho “Cînd vrei ceva cu tot dinadinsul, întreg Universul conspiră în favoarea ta”.

RAPORT

RAPORT

cu privire la desfăşurarea dezbaterilor publice

în vederea identificării proiectului ecologic potrivit

pentru localitatea Izbişte

Localitatea Izbişte este inundată, din păcate, de gunoi. Peste tot vezi deşeuri, care nu sunt depozitate în locuri potrivite. Venind spre şcoală, mergînd pe drumuri, pe la porţile oamenilor, pe sub garduri, pe pajişti, pe la izvoare vezi deşeuri aruncate la întîmplare.

Oamenii din localitate nu conştientizează că tot ceea ce aruncă pe străzi poluează mediul. Iar  un mediu poluat influenţează direct asupra sănătăţii oamenilor. O natură murdară cu mediu poluat: aer, apă, sol – face ca majoritatea oamenilor din ziua de astăzi să fie bolnavi de diverse boli, de care nici nu bănuim de unde vin.

Ş-apoi nici nu este estetic. Cu mai multă plăcere ai merge pe străzile sătucului nostru, în parc, la izvoare dacă acestea ar fi curate, îngrijite, eliberate de toate deşeurile care le inundă.

Membrii Consiliului Local de Tineri consideră că această problemă poate fi soluţionată pe 2 căi: populaţia, de la mic la mare, să fie informată despre efectele nocive pe care le au cele mai nevinovate deşeuri aruncate la întîmplare ... şi / sau pe străzile localităţii să fie instalate urne de colectare a deşeurilor.

Astfel, la data de 21 februarie, tinerii au încercat să consulte opinia publică ... care, totuşi, este proiectul care va avea impactul cel mai mare asupra locuitorilor, asupra mediului.

La dezbateri au fost prezente peste 70 de persoane din diverse domenii de activitate, cadre didactice, părinţi ai elevilor etc, etc.

Irina Verdeş, moderatoarea dezbaterilor a informat publicul referitor la proiectul în derulare în care sunt implicaţi tinerii din satul Izbişte. A menţionat despre parteneriatul frumos pe care-l are gimnaziul, tinerii şi localitatea, în general, cu AO „Centrul de Dezbateri Criuleni”, reprezentaţi de domnii Olga şi Sergiu Lîsenco, a explicat ce au de făcut cei prezenţi cu cele 2 fişuţe de culoare roşie şi albastră pe parcursul desfăşurării dezbaterilor.

Prima echipă a prezentat auditoriului proiectul ce ţine de informarea cetăţenilor cu

             privire la nocivitatea deşeurilor. Daniela Răţoi, Mihaela Suruceanu şi Antonela Chetrean     

             propus activităţi de tipul: Informarea copiilor de la grădiniţă, prin intermediul unui  

             „Teatrul de păpuşi” cu prezentarea problemelor de ordin ecologic;  Informarea elevilor          

             de la ciclul primar , cu ajutorul educaţiei prin joc „Etica şi conduita adecvată în favoarea

            mediului sănătos”; Informarea elevilor  de la ciclul gimnazial mizînd pe educaţie de la  egal la egal - ore de dirigenţie cu tematici ecologice;  Informarea locuitorilor , prin intermediul  redactării şi realizării unul buletin informativ  ecologic; distribuirea buletinului ecologic în comunitate, la circa 500 de gospodării; organizarea activităţilor de salubrizare în comunitate: elevi + gospodari; amenajarea unei platforme pentru pregătirea compostului (cu utilizarea deşeurilor menajere)  pe teritoriul instituţiei, utilizînd deşeurile instituţiei şcolare.

            A doua echipă, formată din Mirela Loghin, Larisa Şapovalov şi Albina Bejenaru au găsit o altă ieşire din situaţie la problema pusă în discuţie. Fetele au afirmat că gunoiul persist peste tot din motivul că pe teritoriul localităţii nu sunt create condiţii de a depozita gunoiul mărunt. Vin cu propunerea de a fi instalate urne în locurile agglomerate ale localităţii, urmînd următoarele etape: Investigarea necesarului de urne, posibil de amplasat în localitate; Monitorizarea preţurilor la materialele necesare; Procurarea materialelor: urne, nisip, ciment, pietriş; Identificarea persoanelor din localitate, specialişti în domeniul construcţiilor, care vor efectua lucrările de instalare; Instalarea urnelor, pentru depozitarea deşeurilor mărunte,  în localitate; Întocmirea unor acorduri de deservire a urnelor cu agenţi economici, instituţii din localitate; Semnarea acordurilor.

            Ambele echipe au menţionat că la implementarea proiectelor vor avea nevoie de unele resurse care, în mare parte, se reduc la: resurse umane: profesori-coordonatori, elevi voluntari, locuitori ai satului, membrii CLT, Izbişte; resurse materiale: hîrtie, decor, păpuşi, nisip, ciment, pietriş, urne; resurse informaţionale: pliante, buletine ecologice; resurse financiare: pentru acoperirea cheltuielilor de imprimare, organizare a tuturor activităţilor; resurse de timp: 2 luni pentru derularea proiectelor. S-a menţionat faptul că resursele financiare în mare parte vor fi acoperite de proiectul SECTOR  cu suportul direct al guvernului Suediei, iar contribuţia localităţii poate fi făcută fie în materiale, resurse financiare sau muncă voluntară.

Echipele au expus beneficiile aduse de implementarea unui sau altui proiect. Membrii primei echipe au menţionat că  în cazul în care toţi membrii comunităţii noastre vor fi informaţi referitor la efectele nocive pe care le are asupra mediului deşeurile aruncate la întîmplare, atunci fiecare va acţiona corect, pentru a îmbunătăţi situaţia existentă, sau  măcar a o menţine aşa cum este, dar nu pentru a dăuna mai mult.

Iar platforma pentru compost va contribui la informarea elevilor referitor la modalităţi de a utiliza deşeurile menajere în substanţe utile, care pe viitor, fiind gospodari, vor utiliza cunoştinţele acumulate în practică. De asemenea compostul obţinut din deşeurile organice de pe teritoriul şcolii poate fi utilizat la plantarea florilor, utilizat ca îngrăşămînt natural pentru îngrijirea plantelor existente.

Membrii celei de a doua echipe au afirmat că în urma implemetării proiectului ce ţine de instalarea urnelor de colectare a deşeurilor localitatea  va fi una curată, cu aspect îngrijit. Prin această metodă se va contribui plenar la asigurarea sănătăţii mediului, iar sănătatea mediului se va răsfrînge pozitiv asupra sănătăţii oamenilor din localitate, dar şi pe glob.

De asemenea, fetele nu au ezitat să informeze pe cei prezenţi că perioada de degradare a anumitor tipuri de deșeuri poate depăşi 1000 de ani. De exemplu, degradarea unei ţigări durează 12 ani. O cană de aluminiu are nevoie de 200 – 500 de ani pentru a degrada total. Scutecele, sacoşele, sticlele de plastic  se descompun în vreo 500 – 800 de ani. Şi  o sticlă are nevoie de aproape 1 million de ani pentru a se descompune.

Se pare că cei prezenţi au conştientizat cît de gravă este problema mediului în localitate. Au venit cu unele propuneri de a fi amendate persoanele care fac mizerie în locurile publice. Doamna Rusu Natalia, profesor de educaţie civică menţionează că s-a cam pierdut din tradiţiile cînd măcar la sărbătorile mari toată lumea ieşea din ogrăzi, pentru a face ordine în spaţiile din preajma porţilor, a gardurilor, pe drumuri. Părintele Victor vine cu idea de a crea un fel de “patrule verzi” în localitate pentru a sesiza gospodarii care îşi permit să arunce gunoiul în drum (în discuţii s-a identificat şi această problemă – pe lîndă deşeurile mărunte, aruncate la întîmplare, mai sunt şi gospodari care aruncă gunoi menajer în drum).

În momentul selectării proiectului, care ar avea impact pozitiv asupra situaţiei existente, participanţii la dezbateri au optat pentru proiectul ce ţine de informarea, de la mic la mare, a locuitorilor vis – a- vis de nocivitatea deşeurilor, organizarea campaniilor de salubrizare, amenajarea unuei platform pentru compost pe teritoriul instituţiei şcolare. PRO acestui proiect au fost 47 de participanţi, ceilalţi 26 au optat pentru instalarea urnelor în localitate.

                      Nouă nu ne rămîne decît să precizăm bugetul proiectului în cauză şi să începem o amplă campanie de informare la nivel de localitate. În cadrul bilunarului ecologic vom pune umărul la salubrizarea localităţii, iar pe parcursul verii vom construi platforma pentru compost, în aşteptarea căderii frunzelor de toamnă, care sunt în cantităţi foarte mari.

ACTIVITĂŢI - PROIECTUL SECTOR

La data de 13 ianuarie, 2014 în localitatea Izbişte s-a desfăşurat focus-grupul care a avut în vizor rezultatele sondajului în cadrul proiectului „Iniţiativele tinerilor  pentru mediul sănătos şi dezvoltare durabilă”, finanţat de guvernul Suediei, în programul SECTOR: astfel membrii CLT Izbişte au adus la cunoştinţa participanţilor rezultatele sondajului din care au ieşit în evidenţă percepţia problemelor de mediu din localitate în viziunea băştinaşilor. În cadrul sondajului au fost chestionate circa 200 pesoane din localitate dintre care 42% au constituit-o pesoane cu vîrsta cuprinsă între 14 – 25 ani, 26% cu vîrsta între 26 – 40 ani, 23 % cu vîrsta între 41 – 60 ani, iar 9% cu vîrsta peste 61 ani.

            Membrii CLT au aplicat chestionarul elaborat de Centrul de Dezbateri Criuleni. Locuitorii au avut de răspuns la mai multe întrebări din răspunsurile cărora în linii mari s-au dedus următoarele lucruri: marea majoritate percep că localitatea se confruntă cu mari probleme de mediu printre care se regăsesc: gunoiul care este prezent peste tot în localitate, calitatea joasă a apei potabile, arderea deşeurilor vegetale, apa din rîuleţ poluată direct, prin aruncarea deşeurilor solide în el + deşeuri de la creşetrea animalelor. Marea majoritate a locuitorilor nu cunosc parametrii chimici şi biologici a apei pe care o consumă.

În situaţia de a aprecia nivelul de poluare în diverse situaţii aceştia conştientizează că poluează puternic arderea frunzelor uscate şi a altor produse vegetale din gospodării; arderea încălţămintei şi a hainelor vechi, utilizarea sacoşelor, sticlelor sau a altor ambalaje din plastic, aruncarea apelor utilizate după spălarea hainelor, vaselor în grădină, peste gard, în rîpă, spălarea automobilelor pe malul rîului sau a iazurilor.

De asemenea locuitorii  conştientizează că ar polua în măsură mică dacă apa utilizată ar fi evacuată într-un sistem de canalizare, iar resturile organice (baliga, resturile de plante, ţesăturile naturale etc) ar fi îngropate într-o groapă specială, fiind îngrăşămînt pe viitor.

Marea majoritate a locuitorilor utilizează apa din fîntînă pentru udarea plantelor din grădină, o parte mai mică iau apă din apeduct pentru aceste scopuri. Marea majoritate au afirmat că nu utilizează îngrăşăminte pentru sol, deşi situaţia reală este alta. La aprecierea gradului de responsabilitate a diferitor actori sociali pentru prevenirea şi soluţionarea problemelor de mediu locuitorii au afirmat că pentru situaţia atestată în localitate: gunoiul pe străzile satului, cel din preajma localităţii, calitatea joasă a apei din fîntîni sau apeduct, arderea gunoiştii centrale, tăierea arborilor şi arbuştilor, arderea miriştii, scurgerea apelor murdare în iaz, rîu  - se fac vinovaţi fie consătenii, fie autorităţile publice locale, dar nicidecum nu raportează la propria persoană.

Aceste date au fost aduse la cunoştinţa celor prezenţi de către Irina Verdeş, membru al CLT. La fiecare informaţie prezentată Irina a solicitat soluţii pentru depăşirea situaţiei. Pentru că au fost prezente persoane din diverse domenii (profesori de biologie, geografie, chimie, educaţia civică, consilieri locali, asistent medical, asistent social, elevi, reprezentanţi ai agenţilor economici din localitate) soluţiile propuse au fost diverse.

S-a propus (Tatiana Eremia – asistent social) ca deşeurile menajere să fie colectate în tomberoane disociat: hîrtie, sticlă, plastic aparte, dar în discuţie s-a ajuns la problema ce este de făcut cu ele mai departe, chiar dacă locuitorii vor conştientiza să colecteze deşeurile separat (acest lucru, de fapt, ar fi un miracol). În zonă sau măcar în ţară, după datele noastre, nu există intreprinderi de reciclare a deşeurile din masă plastică sau polietilenă. De la agenţii economici am aflat că nici recipientele din sticlă nu se mai colectează astăzi, ei fiind nevoiţi să o utilizeze în diverse scopuri, la turnarea pavajului (Ecaterina Stănilă – agent economic).

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă localitatea este lipsa reţelei de canalizare centralizate, care să fie dotată cu utilaj modern de filtrare. Fiecare gospodar este în situaţia de a-şi construi propria canalizare cu riscul ca deşeurile care se acumulează în acestea să nimerească, cu timpul, în propriile fîntîni cu apă potabilă.

La problema gunoiştii din localitate s-a discutat mult despre iresponsabiliatea gospodarilor de a depozita gunoiul în locul special amenajat, şi nu prin jurul gunoiştii, blocînd accesul pentru alţii. Consilierul local – Edurd Chetrean a menţionat că referitor la problemă se duc discuţii interminabile la Consiliul Local, dar fără a fi luate nişte decizii plauzibile. În acest sens s-a propus de a desemna o persoană responsabilă pentru a monitoriza situaţia la gunoişte şi de a amenda persoanele care încalcă regulile bunului simţ.

În cadrul focus-grupului s-a propus de a fotografia periodic gunoiltea şi a prezenta imagini în cele mai aglomerate locuri din localitate, poate unii gospodari se vor autosesiza. De asemenea, s-a propus a îngrădi gunoiştea, pentru ca cei care duc gunoiul să aibă o singură intrare, astfel îl vor duce lalocul necesar.

În acest sens s-a menţionat că oamenii sunt indiferenţi sau se tem să sesizeze organele abilitate: inspecţia ecologică, inspectorul de sector, APL atunci cînd observă că vecinul sau consăteanul duce gunoiul într-un loc neautorizat, cînd dă foc la mirişte, sau la frunzele uscate, cînd taie arbori, copaci din fîşiile forestiere – de aceea se întîmplă ceea ce se întîmplă. Este imposibil ca cîţiva colaboratori ai serviciilor menţionate să poată monitoriza situaţia în toată localitate. De aceea este foarte important de a avea suportul localnicilor.

La problema apei pentru udarea grădinii s-a menţionat că resursele de apă potabilă sunt din ce în ce mai puţine, iar oamenii le cheltuie iraţional. De aceea s-a propus că este bine de a utiliza apa tehnică sau de a o colecta pe cea de ploaie pentru a o utiliza în aceste scopuri.

Se pare că puţini locuitori cunosc metode de a pregăti îngrăşăminte organice din resturile vegetale şi cele animaliere. Majoritatea duc resturile de la creşterea animalelor la gunoişte, fără a-şi pune întrebarea dacă acestea pot fi reutilizate.

În repetate rînduri s-a amintit că sănătatea mediului este în mîinile noastre, iar sănătatea oamenilor este direct proporţională cu sănătatea mediului, prin urmare sănătatea noastră este în mîinile noastre. Pentru aceasta este nevoie ca oamenii să conştientizeze aceste lucruri, dar ca să le conştientizeze este nevoie să le cunoască.

În final s-a ajuns la concluzia că în localitate ar trebui de desfăşurat campanii masive, periodice de informare a locuitorilor referitor la situaţia actuală a mediului, consecinţele pentru sănătatea lor, de interprins activităţi concrete de redresare a situaţiei existente (acţiuni de voluntariat de salubrizare cu invitatea tuturor sătenilor, mobilizarea locuitorilor pentru a face curat atît în gospodării, drumuri, gunoişti); de pus un accent deosebit pe educarea generaţiei tinere în spirit ecologic, în speranţa că mentalitatea oamenilor se va schimba.

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10152223415211842&set=gm.198990213635585&type=1&theater

Reflecţii la sfîrşit de an calendaristic...

         Anul 2013, din start, s-a anunţat unui dificil. Poate această aparentă dificultate a fost indusă şi de superstiţia că anul conţine cifra 13, considerată a fi una nefastă...

           Nu ştiu cum pentru alţii, dar pentru mine acest an a fost unul plin de activitate, foarte multă activitate: atît pe plan personal, cît şi în plan profesional.

Dar ... să le luăm pe rînd. 

2013 este anul în care am reuşit:

· Să fim la căsuţa noastră. Împreună cu familia (mică deocamdată, dar familie) am reuşit, după un efort de circa 5 ani, să ne vedem la căsuţa noastră (zic căsuţă, pentru că este una micuţă, modestă - aşa cum ne-am dorit întotdeauna). Este cam greu, în condiţiile de astăzi, să construieşti o casă, să o decorezi după ultimele tendinţe, să o întreţii. Dar.... ne-a reuşit.

· Să completăm familia noastră mică cu încă 2 copii – finii noştri: Svetlana şi Mihai. Două fiinţe foarte cumsecade, inocente, pline de optimism şi speranţe frumoase în ziua de mîine. Prin urmare, am devenit, părinţi spirituali pentru finii noştri - mareeeeee responsabilitate. Trebuie să ştii să dai sfaturi oportune, chibzuite, prin comportament propriu - să ştii să dai exemplu.

· Să trăim emoţii de bucurie pentru Daniela Verdeş J - care a mers în clasa I la 1 septembrie. Am realizat cît de repede trece timpul – s-au perindat deja 7 ani de cînd s-a născut. 7 ani de griji permanente pentru copilul nostru, în timp ce noi, părinţii, suntem nişte copii mari. Responsabilitatea este foarte mare pentru a motiva un copil să meargă la şcoală, să-l susţii în tot ceea ce face, să-l orientezi spre succes. Este lucru responsabil, dar şi dificil.

· Să fac cîteva instruiri semnificative pentru mine. Este vorba de formarea de formatori la USM, în cadrul proiectului „Managementul în contextul politicilor de asigurare a calităţii învăţămîntului din republica Moldova”, care a finalizat cu susţinerea unei lucrări ce a presupus mult efort. Dar am reuşit să o susţin cu brio şi să-mi demonstrez că totul este posibil, chiar dacă eşti foarte limitat în resurse temporale. Acest succes îl împart cu familia mea (în primul rînd soţului, care este unul foarte înţelegător şi respectuos), care mă susţine în toate iniţiativele.

· Să călătoresc.... Am avut rara ocazie să vizitez ţările europene. Deşi nu am fost la odihnă, totuşi, am reuşit un pic să mă detaşez de problemele instituţiei şi să încerc să descopăr lumea cu alţi ochi. Estonia, Suedia, Finlanda sunt ţările pe care nici în cel mai frumos vis nu am visat să le vizitez. Frumoasă călătorie, frumoase realităţi, oameni frumoşi la suflet – cu intenţii frumoase. 

O parte din mine este dedicată serviciului, instituţiei în care şi pentru care lucrez, de aceea de succesele acesteia sunt direct responsabilă. Se spune că visele se realizează încetişor, dacă se depune efort pentru aceasta. Conducîndu-mă de acest motto-u, încerc să-i motivez şi pe alţii să mă urmeze. Deocamdată nu-mi reuşeşte în măsura în care aş vrea. Încerc, mai mult, prin exemplul personal să fac oamenii să aibă încredere în mine/în sine şi să facă ca mine. În această cheie sunt sigură că succesul nu va întîrzia să vină la toţi. De succesul personal al angajaţilor depinde în mare măsură şi imaginea, prosperitatea, succesul instituţiei în care-şi desfăşoare activitatea. Doar aşa se poate obţine succesul de lungă durată – nu unul efemer, de moment.

În anul care şi-a scuturat toate filele GIMNAZIUL IZBIŞTE a înregistrat, poate, nişte mici, dar adevărate succese, plămădite cu multă insistenţă, muncă şi dăruire de sine. 

· Ne-a vizitat muza la momentul oportun şi s-a creat pagina facebook a gimnaziului, prin intermediul căreia putem mediatiza evenimentele frumoase ale instituţiei. În acest fel încercăm să fim în pas cu tehnologiile moderne şi cu timpurile pe care le trăim. Elevii, dar şi profesorii se pot regăsi pe această pagină în diverse ipostaze. Eu zic că acest lucru motivează...

· Dacă este să ne referim la concursurile şcolare atunci a fost un an benefic. Eleva din clasa a VIII-a – IRINA VERDEŞ, a înregistrat un succes frumos, plasîndu-se pe primul loc la Olimpiada raională, la disciplina de biologie. Am trăit emoţii de bucurie din simplul motiv că am realizat că instituţia poate obţine performanţe. Cu multă pregătire şi ajutor din partea profesoarei de biologie – Griţco Viorica, şi a profesoarei de chimie – Roşca Ala, eleva a luat menţiune la Olimpiada republicană la disciplina de biologie, dar şi la ştiinţe (biologie, chimie, fizică). Suntem mîndri de ea.

· La a doua ediţie a concursului internaţional de meşteşuguri „Mîini de aur”, desfăşurat în România, Cluj, oraşul Huedin – elevele Loghin Mirela, Chetrean Antonela, Mantaluţa Irina, îndrumate de profesoara de educaţie tehnologică şi plastică - Cioban Lidia, au venit în ţară cu rezultate foarte frumoase – doar locuri de I, II + premii speciale din partea organizatorilor şi a sponsorilor.

· La un concurs de duete eleva Mirela Loghin s-a plasat pe primul loc, evenimentul fiind mediatizat şi la MOLDOVA 1. Vocea frumoasă şi talentul Mirelei cucereşte pe oricare o ascultă. Pentru aceasta eleva munceşte foarte mult, dar succesul nu întîrzie să vină şi să demonstreze performanţe.

· Instituţia a participat şi la diverse concursuri republicane de proiecte educaţionale şi nu numai. Astfel în luna mai toată şcoala a participat la proiectul „Un trandafir pentru şcola mea – un pas spre Europa”, desfăşurat în cadrul proiectului naţional pentru şcoli – „Europa la noi acasă”. „Acţionează asupra CO2” este un alt proiect naţional în care am beneficiat de o mică finanţare, alături de alţi 15 participanţi din ţară. Acesta a fost iniţiat de Oficiul Scimbarea Climei din cadrul Ministerului Mediului. La finalizarea proiectului am beneficiat de trofeul pentru „Cea mai complexă şi originală iniţiativă din mediul rural în direcţia acţionează asupra CO2”, lucru de care am fost foarte mîndri. Un alt proiect (şi-mi dau seama că tot de mediu este legat) este „INITIATIVELE TINERILOR PENTRU UN MEDIU SANATOS ŞI DEZVOLTARE DURABILĂ” iniţiat de Centrul de Dezbateri, Criuleni cu suportul financiar al Guvernului Suediei, în cadrul proiectului Sector. Acesta, la moment, este în deplină desfăşurare.

· De asemenea, elevii au încercat să se implice în proiecte educaţionale, iniţiate la nivel de instituţie. „Cea mai reuşită elaborare a drapelului stemei satului Izbişte” a fost o provocare pentru elevi la care au participat cu plăcere. Iniţiativa a fost lansată în colaborare cu asociaţia moldovenilor din Italia „Moldova nel Mondo”, originari din satul Izbişte şi nu doar. De asemenea, la cei 560 de ani de la prima atestare documentară a localităţii, s-a realizat şi o conferinţă ştiinţifico-istorică, la care au avut posibilitatea de a asista elevii, profesorii dar şi localnicii. Elevii din gimnaziul Izbişte sunt solidari cu reprezentanţii organizaţiei "Amnesty Internaţional", care este o mişcare globală, care numără peste 3 milioane de oameni, angajată să apere drepturile celor cărora li s-a refuzat dreptatea sau libertatea.

Astfel, la data de 13 şi 16 decembrie, 2013 au participat la "Maratonul scrisorilor - 2013"

· În anul 2013 ne-am bucurat din plin de oaspeţii pe care i-am avut. Astfel, în gimnaziu s-au desfăşurat mai multe seminarii raionale. Astfel, în luna martie ne-am bucurat să-i avem alături pe învăţătorii claselor primare din tot raionul. Subiectul ,,Abordarea diferenţiată în formarea la elevi a competenţelor de rezolvare a problemelor” a fost elucidat la cel mai înal nivel de cître învăţătorii iscusiţi de la clasele primare. Luna aprilie a fost marcată de un seminar la religie, care a fost primul în raion, realizat în acest format. Cadrele didactice, dar şi non didactice care predau religia au avut posibilitatea de a participa la un seminar de formare „Strategii didactice interactive de predare/învăţare/evaluare a Religiei în şcoală”. În octombrie am avut posibilitatea de a găzdui directorii-adjuncţi ai raionului la seminarul „METODOLOGIA DE ELABORARE ŞI IMPLEMENTARE A CURRICULUMULUI LA DECIZIA ŞCOLII”, care este un subiect căruia trebuie de acordat atenţie suficientă. În decembrie am fost gazda pentru tinerii specialişti la disciplinele de biologie şi chimie, care au împrumutat din experienţa cadrelor noastre la subiectul „Metode de motivate a elevilor pentru studiul eficient al disciplinelor de chimie şi biologie”. 

· În acest an am încercat să fim mai buni şi să încercăm din puţinul pe care îl avem să împărţim cu aproapele nostru. Este vorba despre campanii de colectare de fonduri pentru a-i ajuta pe cei care sunt în dificultate, astfel pe parcursul lunilor octombrie-noiembrie elevii din gimnaziu au colectat circa 1380 de lei pentru eleva din clasa a IX-a Doina Buracov, bolnavă de o maladie incurabilă. Din această cauză fata vine foarte rar la şcoală, fiind majoritatea timpului internată în spital. O astfel de campanie a fost realizată şi în preajma sărbătorilor de iarnă, în colaborare cu AO „Femeia şi copilul. Protecţie şi sprijin”, pentru elevii care sunt reduşi în posibilităţi. Astfel, 5 copii au beneficiat de colete - „Cadouri de la Moş Crăciun”. S-a încercat a colecta resurse financiare pentru a îndeplini visul Eleonorei Verdeş din localitate, care are dificultăţi de deplasare, dar care-şi doreşte enorm o maşină de cusut performantă. Deocamdată rămîne a fi o restanţă a noastră, dar de cum revenim din vacanţă – finisăm campania.

· Anul a fost marcat de memorabile activităţi extraşcolare, precum 1 martie, „Ziua autoconducerii în gimnaziu”- la ziua profesorului, „Miss toamnă”, „Caravana obiceiurilor şi tradiţiilor sărbătorilor de iarnă” etc, etc...

· În acest an s-a reuşit a crea un motto-u al instituţiei, ceea ce este un lucru foarte important pentru imaginea şi identitatea noastră

Motto-ul gimnaziului Izbişte (de la elevi adunate)...

"Noi nu ne dăm în părţi

De la probleme şi greutăţi

Deşi cu capul în nori,

Suntem şi vom rămîne visători.

Avem speranţe şi planuri mari

La orice pierdere sau eşec, rămînem tari.

Drepturi egale avem cu toţii - 

pentru colegii noştri nu ezităm să avem emoţii.

Pe orice musafir care în şcoală vine

Noi îl întîmpinăm cum se poate mai bine.

Nu uităm niciodată de carte

Studiem minuţios fiecare disciplină în parte. 

Noi nu suntem elevi obişnuiţi

Prin bunele maniere, cunoştinţe şi comportament

Demonstrăm că suntem deosebiţi.

PENTRU CĂ NOI SUNTEM GIMNAZIUL IZBIŞTE

IAR GIMNAZIUL IZBIŞTE ESTE FORMAT DIN NOI.

                                                                            Mirela Loghin

          În acest tempou ne dorim să continuăm activitatea şi în 2014. Cred că depunînd mult suflet, insistenţă, organizare în ceea ce faci – îţi reuşeşte, altfel nu poate să fie.

                                          

                                                                                                                               Natalia Lubaş-Verdeş